Problemele cu care ne confruntăm:
Mirosurile neplăcute ale corpului sunt datorate existenţei pe suprafaţa pielii a unei bacterii care se hrăneşte cu transpiraţie. Antiperspirantele funcţionează prin blocarea porilor din piele cu săruri de aluminiu, blocând drumul pe care iese transpiraţia din corp. Deodorantele nu reduc cantitatea de transpiraţie, dar fac ca pielea să capete reacţie acidă, ea devenind astfel nefavorabilă pentru dezvoltarea bacteriei generatoare de mirosuri.
Problemele cu produsele comerciale de sinteză încep cu compuşii aluminiului (mai ales clorhidratul de alumimiu) care sunt uşor absorbiţi prin piele. Compuşii aluminiului se pot acumula în creier şi s-a dovedit legătura lor cu boala lui Alzheimer.
Următoarele sunt para-hidrobenzoaţii, o clasă de compuşi cu rol de conservant larg folosiţi în cosmetică şi produsele de îngrijire personală, care sunt investigaţi pentru posibilul lor rol în cancerul de sân. Parabenzoaţii imită (mimează) activitatea estrogenului . Şi cum estrogenul stimulează creşterea celulelor canceroase în ţesutul mamar şi o femeie este de opt ori mai vulnerabilă la dezvoltarea cancerului de sân în apropierea subraţului, savanţii studiază aceste interferenţe. Un studiu din 2004 notează găsirea parabenzoaţilor în 18 din 20 de mostre de ţesut tumoral mamar. Aceste cercetări au fost considerate neconcludente în privinţa legăturii dintre folosirea deodorantelor şi cancerul de sân dar au impulsionat alte cercetări şi sunt deajuns să ne îngrijoreze.
Şi apoi mai este şi propilen glicolul – un umectant care a fost iniţial creat ca antigel. Actualmente găsit în numeroase deodorante şi antiperspirante din comerţ, aceasta este o toxină care cauzează dermatite de contact, deteriorarea rinichilor, şi a funcţiilor ficatului. În fişele de securitate a materialelor privind utilizarea propilen glicolului (Material Safety Data Sheet – MDSD) publicate de Institutul Naţional pentru Sănătate şi Siguranţă Ocupaţională, muncitorilor li se cere cu stricteţe să evite contactul pielii cu această substanţă toxică deoarece poate cauza iritaţii ale ochilor şi pielii. În plus, se mai adaugă « expunerea cronică poate cauza deranjamente gastro-intestinale, greaţă, dureri de cap, vomă şi stări de depresie nervoasă ». Vorbim despre un component al produselor cosmetice ce se aplică pe piele.
Alternative
Americanii folosesc distilat de Hamamelis virginiana . Noi putem folosi cealaltă alternativă: banalul bicarbonat de sodiu, pudrat ca atare sub braţ sau în amestec cu uleiuri esenţiale, ce pot fi găsite în orice magazin naturist. Produse cu Hamamelis pot fi găsite însă şi comandate pe Internet. Câteva reţete :
1.1/4 cană de vodcă de 80°
 |
| Hamamelis virginiana |
¼ cană apă distilată
10 picături ulei esenţial de arbore de ceai
16 picături de ulei esenţial de cedru
20 picături de ulei esenţial de santal
2.1/4 cană de vodcă 80°
¼ cană apă distilată
10 picături u.e. muşcată Egipt (Pelargonium graveolens)
10 picături u.e. patchouli
15 picături u.e. lavandă
3.120 g Hamamelis
8 picături u.e.lavandă
4 picături u.e.rosmarin
2 picături u.e. patchouli
Sănătate !!
(articol sursă : Deodorant : e uşor să fii verde, care2.com)
Atenţie !! Nu confundaţi cu tufele de Forsythia ce înfloresc primăvara devreme în parcurile noastre.
0 comentarii: